Mitul, sacrul, portretul la Galeria Palatină din Florența
Până pe 31 august, Sala delle Nicchie din Galeria Palatină găzduiește expoziția "Mitul, sacrul, portretul, tablouri din depozitele Galeriei Palatine", o antologie care adăpostește importante opere de artă colecționate datorită familiei Medici și a legăturii profunde pe care această familie a avut-o cu orașul Florența, unde și-a lăsat comorile "ca ornament al statului, pentru utilitate publică și pentru a atrage curiozitatea străinilor".
Sunt expuse 19 tablouri care înfățișează istoria unor locuri, palate și vile ale unor comisionari care le-au cerut celor mai populari pictori ai momentului sau care le-au cumpărat pentru a-și îmbogăți colecțiile.
Expoziția este împărțită în patru secțiuni diferite care marchează un traseu ce ilustrează cele mai comune teme pentru gustul colecționarilor din anii 1560-1650. Tabloul central, printre cele expuse, este Hercule și Hidra din Lerna de Guido Reni, datat în jurul anilor 1638-40. Lucrarea provine din colecția cardinalului Giovan Carlo din Casino Mediceo din Via della Scala. Pictura îl reprezintă pe eroul Hercule, simbolul maxim al forței în epoca Medici. Chiar și cele două pânze cu Tarquin și Lucreția, realizate de Simone Sprockets, pot fi legate de acest mit și fac aluzie la castitatea și tăria feminină.
O altă secțiune, dedicată Poveștilor Sacre, prezintă subiecte din Vechiul și Noul Testament, concepute de artiști flamanzi, precum Frans Floris, și italieni, ca Artemisia Gentileschi și Jacopo Ligozzi din Verona.
O a treia secțiune este un scurt omagiu adus lui Don Lorenzo de' Medici, fiul lui Ferdinando I și al Cristinei de Lorena. Cunoscut ca un iubitor de artă rafinat și atent, dedicat patronului celor mai mari gânditori ai timpului său, Don Lorenzo a comandat mai multe lucrări pentru casa sa, Villa Petraia. Aici s-au remarcat lucrări extraordinare, cum ar fi pânza mare cu "Orlando în peștera Brigandului" și o serie de ovale cu Hylas, Zefir și Tinerețe în tunica albastră și Alegoria comediei.
În fine, ultima secțiune prezintă Portretul, ca expresie a legăturilor familiale și politice, dar și ca dar, sau ca simbol al virtuților morale ale persoanei portretizate. Sunt expuse cinci tablouri: Gaston de Orléans, Henrietta Maria și Elisabeta, copiii mai mici ai Mariei de' Medici și ai lui Henric al IV-lea al Franței, alături de Cosimo al III-lea de' Medici și Margherita de' Medici în rolul Sfintei Margareta, executate de doi dintre cei mai importanți specialiști în acest gen, Frans Pourbus cel Tânăr și Justus Suttermans.
Portretele prezintă unele dintre cele mai importante momente din istoria marii familii ducale, documentând rolul și importanța acesteia pe scena politicii europene.
